E timpul! După câteva luni de așteptare, a venit ziua să deschizi acea sticlă de vin scumpă pe care o păstrezi pentru ocazii speciale, deja de mult prea mult timp. Poate că e sărbătoare, ziua ta, aniversarea voastră, sau ai primit o promovare. Sau poate ai reușit să eviți cu grație o concediere. Ei bine, indiferent care ar fi momentul pe care alegi să îl marchezi, acesta este al tău, îți aparține, și îți dă “dreptul” să termini ziua cu o sticlă de vin pe care probabil nu ți-o poți permite prea des.
Și uite așa ajungem la lucrurile serioase. Ai tăiat ceremonios folia, ai dat la o parte sigiliul și ai dezvăluit dopul, așteptând cu ardoare să simți aroma pătrunzătoare a unei băuturi de colecție. Când – brusc – privirea ți se oprește pe un detaliu ce ridică instantaneu niște semne de întrebare – spori de mucegai alb pot fi observați cu ochiul liber în partea de sus a sticlei. Acum răsare suspiciunea, iar cel mai probabil mintea îți va pendula între două variante – cea în care acest tip de mucegai e unul bun, care denotă de fapt doar că ceva a fost făcut bine (cum ar fi botrytis), sau cea în care acesta este exact tipul de mucegai care va pune stăpânire pe casă și te va îmbolnăvi.
Ei bine, nu vă pot spune decât atât – ștergeți dopul cu un zâmbet, și beți vinul cu (și mai mare) bucurie!
Mucegaiul ce poate fi regăsit pe partea exterioară a dopului de plută nu înseamnă altceva decât că sticla a fost depozitată în mod corespunzător! Pivnița perfectă este răcoroasă și cu un grad de umiditate atât de ridicat încât e greu de întâlnit în altă parte. Temperatura scăzută împiedică fermentarea necontrolată a vinului, iar umiditatea împiedică uscarea plutei. Un dop de plută uscat în uitare, fără umiditate corespunzătoare, va ocupa din ce în ce mai puțin spațiu, lăsând în timp tot mai mult și mai mult aer în sticlă. Probabil știți deja acest lucru, dar oxidarea nu e deloc un lucru bun pentru vin.
Nu sunteți chiar convinși? Uitați-vă puțin în istorie și la unele dintre cele mai frumoase peșteri de vin din lume, cum ar fi Cune Winery din Rioja, Spania, care este acoperită în mod absolut natural de mucegai. Acestea fiind spuse, vă rog să vă ștergeți din minte orice îngrijorare referitoare la aspectul dopului de sub sigiliu.
Cât despre vinurile Principe de Azahar, ele sunt îmbuteliate cu un dop dintr-un material special care protejează vinul.
Anumite vinuri trebuie să aibă o anumită vechime pentru a atinge o calitate superioară, un fapt cunoscut publicului general. Însă ceea ce se pierde din vedere, este că în urma învechirii poate apărea mucegaiul, atît pe dop, cât și pe etichetă.
Datorită faptului că sticlele de vin Principe de Azahar sunt îmbuteliate artizanal, pot rămâne urme de vin pe exteriorul dopului. La plasarea sigiliului, dacă se captează o bulă de aer, pe aceste sticle apare mucegai. Acesta se află în partea exterioară, între dop și sigiliu, nu în interior, neafectând în vreun fel calitatea ori aroma conținutului. Apariția mucegaiului este o dovadă în plus a faptului că ați achiziționat un vin autentic, de rezervă, deoarece procesul durează foarte mulți ani pentru ca vinul să se comporte în acest fel.
În concluzie, nu lăsați micii spori de mucegai să vă strice pofta de a gusta ceva cu adevărat special. În schimb, ridicați paharul (și) în cinstea micilor martori tăcuți ai acestui proces fantastic de fabricare a băuturii nobile pe care o aveți de savurat, și fiți fericiți că cineva și-a dat interesul suficient pentru a avea grijă de vin înainte ca acesta să marcheze momentul perfect de astăzi.
Degustare plăcută!
Autor: Ioana C. Teodorescu